Când să mergi la psiholog: 9 semne că e momentul
E momentul să mergi la psiholog când ceva îți afectează de câteva săptămâni somnul, relațiile, munca sau felul în care te simți cu tine și nu se schimbă doar cu voință. Nu trebuie să fie „destul de grav”. Studiile mari arată că oamenii amână de obicei ani de zile primul pas, iar intervenția mai devreme face, în general, lucrurile mai ușoare.
Pe scurt
- Nu e nevoie de o criză. E suficient să simți că ceva se repetă și te costă.
- Studiile internaționale arată întârzieri tipice de ani de zile între primele simptome și primul contact cu un specialist.
- Semnele din corp (somn, energie, tensiune) contează la fel de mult ca cele emoționale.
- Unele situații cer ajutor imediat: gânduri de a-ți face rău, incapacitatea de a funcționa.
- Primul pas poate fi mic: un apel de 15 minute.
De ce amânăm atât de mult
Una dintre cele mai solide date din cercetarea în sănătate mintală e și una dintre cele mai triste. Philip Wang și colegii (2005), într-un studiu național mare din SUA, au găsit că oamenii așteaptă, în medie, ani de zile între debutul unei probleme și primul contact cu un specialist: de ordinul anilor pentru tulburările de dispoziție și chiar mai mult pentru cele de anxietate. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății în 17 țări (Wang și colegii, 2007) a arătat că, la nivel global, mulți oameni cu tulburări de anxietate sau depresie nu primesc deloc tratament într-un an.
Motivele sunt cunoscute: „nu e destul de grav”, „trebuie să mă descurc singur(ă)”, „ce-o să zică lumea”, „nu știu la cine să merg”. Dacă te recunoști aici, nu ești singur(ă).
9 semne că e momentul
- Ceva se repetă: aceleași relații, aceleași certuri, aceeași epuizare, aceeași voce critică.
- Somnul s-a schimbat de câteva săptămâni: adormi greu, te trezești devreme, dormi mult și tot ești obosit(ă).
- Lucrurile care îți plăceau nu mai contează.
- Îngrijorarea sau anxietatea îți ocupă ziua și nu se mai liniștește.
- Reacționezi mai intens decât ai vrea: furie, plâns, retragere, și nu înțelegi de ce.
- Folosești ceva ca să faci față: alcool, mâncare, ecrane, muncă excesivă.
- Relațiile tale suferă sau eviți oamenii.
- A trecut ceva greu: o despărțire, o pierdere, o mutare, o boală. Și nu pare să treacă.
- Te simți blocat(ă) într-o decizie sau într-o etapă a vieții.
Nu e nevoie să bifezi toate semnele. Unul singur, dacă durează și te costă, e suficient.
Când ai nevoie de ajutor imediat
- dacă te gândești să-ți faci rău sau că ar fi mai bine să nu mai fii: sună la 112 sau la TelVerde Antisuicid, 0800 801 200 (gratuit, program de noapte);
- dacă nu mai poți funcționa deloc: nu mai mănânci, nu mai ieși din casă, nu mai poți merge la muncă;
- dacă vezi sau auzi lucruri pe care alții nu le percep;
- dacă ești în pericol într-o relație: 112 sau linia ANES 0800 500 333 (gratuit, non-stop).
În aceste situații, primul pas e adesea un medic psihiatru sau urgențele, nu un psihoterapeut online. Vezi psiholog sau psihiatru?
„Dar nu e destul de grav”
E poate cea mai frecventă frază pe care o aud de la oamenii care au amânat mult primul pas. Terapia nu e doar pentru crize. E și pentru a înțelege de ce ajungi mereu în aceleași situații, pentru a lua o decizie grea mai limpede sau pentru a ieși dintr-un tipar înainte să devină o criză.
Gândește-te la ea ca la orice altă formă de grijă: nu aștepți ca o durere de spate să devină insuportabilă ca să mergi la kinetoterapeut.
Mara se gândește de doi ani să meargă la terapie. Funcționează: merge la serviciu, are prieteni, iese. Dar adoarme greu, se ceartă des cu partenerul pe aceleași teme și simte că trăiește pe pilot automat. Își spune mereu că „alții au probleme mai mari”. Când începe, în sfârșit, își dă seama că nu avea nevoie de o problemă mai mare. Avea nevoie de un loc în care să se gândească.
Ce poți face, concret
- Notează ce te deranjează, de când și cât de des. Te ajută și pe tine, și pe specialist.
- Fă un control la medicul de familie, mai ales dacă ai simptome fizice: oboseală, palpitații, somn prost.
- Alege un tip de specialist: psiholog, psihoterapeut sau psihiatru. Vezi ghidul nostru.
- Începe cu un apel scurt. Mulți terapeuți oferă o discuție de cunoaștere gratuită. E un mod de a testa apa fără să te angajezi.
Cum arată primul pas cu mine
Un apel de cunoaștere de 15 minute, gratuit, online. Îmi spui pe scurt ce te aduce, iar eu îți spun sincer dacă pot să te ajut sau către cine te-aș îndruma. Fără obligații. Ce urmează e descris pe pagina prima ședință.
Întrebări frecvente
Trebuie să am o problemă gravă ca să merg la psiholog?
Nu. Mulți oameni merg la terapie pentru tipare care se repetă, pentru decizii grele sau pentru că vor să se înțeleagă mai bine. Nu e nevoie de o criză.
Cum știu dacă am nevoie de psiholog sau doar de odihnă?
Dacă după odihnă lucrurile revin la normal, probabil era oboseală. Dacă simptomele persistă săptămâni la rând sau revin imediat, merită o discuție cu un specialist.
Ce fac dacă îmi e rușine să merg la psiholog?
E o emoție foarte frecventă. Poate ajuta să începi cu un apel scurt sau cu terapia online, de acasă. Ce discuți rămâne confidențial.
Pot merge la psiholog fără trimitere?
Da, în regim privat nu ai nevoie de trimitere. Trimiterea e necesară doar pentru serviciile decontate de CNAS.
Surse
- Wang, P. S., Berglund, P., Olfson, M., Pincus, H. A., Wells, K. B., & Kessler, R. C. (2005). Failure and delay in initial treatment contact after first onset of mental disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Archives of General Psychiatry.
- Wang, P. S., Aguilar-Gaxiola, S., Alonso, J., et al. (2007). Use of mental health services for anxiety, mood, and substance disorders in 17 countries in the WHO World Mental Health Surveys. The Lancet.
- Alianța Română de Prevenție a Suicidului: TelVerde Antisuicid 0800 801 200.
- Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES): linia telefonică gratuită 0800 500 333.
Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește o evaluare psihologică sau psihiatrică. Exemplele sunt ilustrative, compuse, și nu provin de la clienți reali.