Dependența de pariuri și jocuri de noroc: semne și ieșire

De ce scriu despre asta

În Google Trends, „păcănele” și „pariuri sportive” au în România volume de căutare de câteva ori mai mari decât multe teme de sănătate mintală. Cele mai multe căutări sunt comerciale. Printre ele apar însă și altele: „am pierdut la jocuri de noroc”, „dependență de pariuri sportive”, „dependență de jocuri de noroc tratament gratuit”. Ele sunt, de cele mai multe ori, ale unor bărbați.

Când devine dependență

În DSM-5, manualul de diagnostic al Asociației Americane de Psihiatrie, tulburarea de joc de noroc a fost mutată în categoria dependențelor, alături de cele de substanțe. Câteva dintre criteriile principale:

• pariezi sume tot mai mari ca să simți aceeași emoție;
• devii neliniștit sau iritat când încerci să reduci;
• ai încercat de mai multe ori să te oprești și nu ai reușit;
• te gândești des la joc, la următorul pariu, la cum faci rost de bani;
• joci când te simți rău, ca să scapi de stare;
• după ce pierzi, revii ca să „recuperezi”;
• minți despre cât joci;
• ai pus în pericol o relație, un job sau o oportunitate;
• depinzi de alții ca să acoperi datoriile.

Nu e nevoie să le bifezi pe toate ca să ai o problemă. Dacă te recunoști în câteva, merită să te oprești și să te uiți atent.

Capcana „recuperării”

Mintea care joacă își spune: „Dacă mai pun o dată, recuperez tot și mă opresc.” E una dintre cele mai cunoscute distorsiuni din jocurile de noroc. La ea se adaugă altele:

• „Am fost aproape”: pierderile la limită sunt trăite ca aproape-câștiguri și cresc motivația de a continua;
• „Mă pricep”: la pariurile sportive, cunoașterea fotbalului dă iluzia controlului asupra unor rezultate în mare parte aleatorii;
• „Acum îmi intră”: senzația că o serie de pierderi „trebuie” să se termine.

Aplicațiile de pe telefon fac jocul disponibil oricând, oriunde, fără pauza pe care o impunea drumul până la agenție.

Ce spun studiile despre tratament

Un review Cochrane (Cowlishaw și colegii, 2012), unul dintre cele mai riguroase tipuri de sinteză din medicină, a analizat terapiile psihologice pentru jocul patologic și problematic. Terapia cognitiv-comportamentală a avut cele mai multe dovezi: a redus jocul, pierderile financiare și simptomele asociate, cel puțin pe termen scurt. Autorii notează nevoia de studii pe termen mai lung.

Tratamentul lucrează de obicei cu:

• distorsiunile de gândire, ca „recuperarea”, iluzia controlului sau aproape-câștigurile;
• declanșatorii: plictiseală, stres, alcool, meciuri, notificări;
• strategii concrete: blocarea accesului, limitarea banilor disponibili, alternative;
• emoțiile pe care jocul le acoperă: anxietate, depresie, singurătate;
• prevenția recăderii.

Ce poți face de azi

1. Blochează accesul. Dezinstalează aplicațiile, folosește blocaje pe telefon și solicită autoexcluderea prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Pe perioada aleasă, operatorii licențiați nu îți mai permit să joci.
2. Pune distanță între tine și bani. Card cu limită, acces redus la credit, o persoană de încredere care să te ajute cu bugetul pentru o vreme.
3. Spune cuiva. Secretul e unul dintre motoarele dependenței.
4. Sună la o linie de sprijin. Programul Joc Responsabil are o linie gratuită, 0800 800 099, în zilele lucrătoare, conform programului afișat pe jocresponsabil.ro, și oferă câteva ședințe gratuite de evaluare și consiliere. E bine de știut că programul e finanțat de asociațiile operatorilor de jocuri.
5. Nu încerca să recuperezi. Banii pierduți sunt pierduți. Încercarea de a-i recupera e, de obicei, drumul spre pierderi mai mari.

Cum lucrez cu dependența de jocuri de noroc

• Harta jocului: când, unde, cu ce emoție, după ce.
• Lucrul cu distorsiunile și cu impulsul de a juca (terapie cognitiv-comportamentală, CBT).
• Emoțiile de dedesubt și ce ar putea lua locul jocului (terapie prin acceptare și angajament, ACT).
• Relațiile: cum repari încrederea cu partenera sau cu familia.

Dacă există datorii mari, gânduri de a-ți face rău sau un consum asociat de alcool ori substanțe, poate fi nevoie și de un medic psihiatru. Dacă te gândești să-ți faci rău, sună la 112 sau la TelVerde Antisuicid, 0800 801 200.